Despre mine si orasul meu

bine ati venit pe blogul meuNu prea stiu de ce-ti scriu. Simt ca am mare nevoie de o prietenie carea sa-i incredintez nimicurile ce mi se intampla. Poate ca-mi scriu chiar mie. – Antoine de Saint Exupery,

Comunitate: Hârşova

Oraşul Hârşova este aşezat în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, pe malul drept al fluviului Dunărea, la 10 Km de confluenţa Dunării cu braţul Borcea. Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Consţanţa, este de 85 Km. Suprafaţa teritoriului este de 10.902 ha. Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis Hârşova şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu Oii.

Schimbările care au avut loc în viaţa politică şi economică a ţării, de după decembrie 1989, au determinat modificări structurale socio-economice de amploare şi asupra oraşului nostru. Prin aplicarea unor politici de dezvoltare adecvate, având în vedere potenţialul de care Hârşova dispune, dorim ca oraşul şi cetăţenii săi să-şi regăsească propria identitate şi locul pe care îl merită pe harta socio-economică a ţării.

poza

Oraşul dispune de o peisagistică unică – „Canaralele Hârşovei” fiind declarate monument al naturii. Sălbăticia peisajului carstic şi abruptul formelor, atrag anual vizitatori şi turişti aflaţi în tranzit.

Alte locuri pitoreşti, ce merită vizitate, sunt punctele fosiliere din Dealul „Baroi” şi „Celea Mare şi Mică” – Hârşova fiind singurul loc din ţară în care ies la zi calcarele jurasic.

Valorificarea izvoarelor de apă termală, finalizarea Muzeului de istorie, Cetatea „Carsium”, Tell-ul, pescuitul, vânătoarea şi peisajul sunt puncte de atracţie pentru turiştii care trec spre litoral dar şi pentru turismul cultural. Materializarea acestora va putea relansa activitatea economică, respectiv comerţul şi turismul, ceea ce va impune oraşul ca un centru cultural, ştiintific modern.


marți, 15 martie 2011

Sănătate la ceaun Terapie cu mămăligă

Banala mămăliguţă poate deveni un medicament folositor în tratarea răcelilor şi a pietrelor la fiere

Mălaiul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaţie, numit de specialişti "prietenul intestinului subţire". Dispreţuit pe nedrept, acest medicament tradiţional aduce numai beneficii atît omului sănătos, cît şi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă, o putem încerca în Postul Paştelui, pentru hrănirea organismului şi curăţirea intestinelor.

De ajutor ficatului şi intestinelor

Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie. Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor. Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decît a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment. Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decît în proporţie de 22-28%. Ajunşi în sînge, se transformă în hidroxiacizi care vor purifica sîngele de unele substanţe toxice. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducînd considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Ne ajută să trăim mai mult

Cercetătorii edocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de
glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Mai mult, banala mămăligă revitalizează funcţiile sexuale, în special feminine. Rezultatele cercetărilor româneşti efectuate de antropologi în regiunea Bran-Rucăr (unde mămăliga e mai des pe masa românilor), arată că 9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată şi prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi după vîrsta de 72 de ani. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac. De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani.

Cataplasme aplicate pe piept

Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie ne vindecau şi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi. Pentru durere în gît şi răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai şi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecînd continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi, vă veţi simţi infinit mai bine. În popor, unul din adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească, cît poate suporta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat. Cataplasma cu mămăligă caldă e bună şi în bronşite, gripă, tuse cronicizată. Aceeaşi aplicaţie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite şi cistite.

De folos şi în obezitate

Pentru urcior: se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbînd-o cît se poate de des. În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, avînd grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie de pîine cu unt. Se aplică fierbinte, cît suportă pielea, şi se acoperă cu un obiect de lînă, pentru a menţine temperatura locală ridicată. Tratamentul se face în fiecare seară şi se ţine pînă se răceşte mămăliga. Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sînt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sînt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pîine, mălaiul avînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă. Studiile de nutriţie şi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiile dificile cu sîngerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală, hepatita.


De la mămăligă, la terci şi bulz

. În mod tradiţional, mălaiul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălai în ţest (mălăiaş), mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chitac, cocîrţău. Porumbul ca atare se mai mănîncă şi fiert (în oală), fript (la spuză) sau făcut floricele (la tigaie). Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă. Pe cea pripită o mănîncă mai mult orăşenii si se prepară punînd mălai puţin cîe puţin în apa sărată fierbinte, aşa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată. Fierberea durează mai puţin decît la mămăliga vîrtoasă, preferată mai mult la ţară. În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasaă să fiarbă pînă încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci, se sparge cu făcăleţul. La sate, mămăliga vîrtoasă nu se taie cu cuţitul, ci cu sfoară. Terciul de mălai nu e altceva decît mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mîncau copiii cu plăcere cu felii de brînză sau zeamă de prune. Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare şi mai tare la fir. Cocoloşul sau bulzul se face din brînză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.

Ştiaţi că?

- 100 g făină de porumb are 351 calorii, 100 grame de pufuleţi au 520 calorii.
- Mămăliga se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.
- Mămăliga nu mai face cocoloaşe dacă înainte de a pune mălaiul la fiert îl stropiţi cu apă rece.
- Zahărul vanilat poate fi secretul mămăligii perfecte.
- Mămăliga nu îngraşă, dar combinată cu smîntînă şi brînză grasă, efectul va fi acelaşi ca în cazul unei cine copioase. În curele de slăbire, se recomandă iaurtul şi brînza de vaci.

Dieta cu mămăligă

Micul dejun: mămăligă fierbinte, cît mai crudă, amestecată în mod tradiţional cu un ou moale şi lactate.
Prînz: alimente obişnuite, dar înlocuiţi pîinea cu mămăligă
Cină: lapte bătut sau iaurt cu mămăligă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Meditatie pentru vindecare universala: pentru dureri de cap, depresii si afectiuni ale ficatului

Pentru a te pregati in vederea exercitiilor care urmeaza, aseaza-te confortabil, cu coloana vertebrala dreapta. Aseaza-te la sol in postura lotusului sau jumatate-lotus sau cu picioarele incrucisate in mod natural. La fel de bine, poti sta asezat pe un scaun. Important este sa stai confortabil si sa ai coloana vertebrala dreapta. Nu te sprijini de spatarul scaunului. Orienteaza-ti varful limbii in sus, catre bolta palatului (cerul gurii), clar fara sa o atingi. Contracta-ti usor anusul. Inchide ochii si relaxeaza-te complet.

Cand te simti pregatit, gandeste-te la persoana pe care doresti sa o vindeci. Procesul de vindecare poate avea in vedere orice problema fizica, emotionala, mentala sau spirituala a persoanei respective. Incepe prin a-i spune „Salut” persoanei: „Draga suflet, minte si corp al [numele persoanei], te iubesc. Vrei sa vii si sa te asezi pentru o vreme in abdomenul meu?”

Vizualizeaza sau imagineaza-ti ca aceasta persoana sta confortabil in interiorul abdomenului tau, ca un fel de persoana mai micuta. Ofera-i vindecarea ta vizualizand vindecarea micutei persoane din interiorul abdomenului tau. Daca ai cel de-al treilea ochi deschis, vei vedea pe loc schimbarile care incep sa se produca in interiorul micutei persoane din abdomen. Ofera-i astfel cel putin un minut (de preferinta mai mult) de vindecare acestei persoane. Exemplele care urmeaza iti vor arata amanuntit cum trebuie aplicata Meditatia Universala pentru vindecarea altor persoane.

Vindecarea unei dureri de cap

Daca doresti sa vindeci durerea ele cap a unei persoane, focalizeaza-ti atentia asupra micutei sale copii plasate in interiorul abdomenului tau. Adreseaza-te acestui personaj micut: „Draga suflet, minte si corp [numele persoanei], te iubesc. Stiu ca ai puterea de a te vindeca singur. Te rog sa o faci. Iti multumesc”. Gandeste-te apoi la o raza de lumina in culorile curcubeului care coboara din univers asupra persoanei in cauza, intrand prin crestetul capului sau si coborand pana la talpi. Dinamizeaza procesul de vindecare recitand: „Lumina in culorile curcubeului iti vindeca acum capul. Lumina in culorile curcubeului iti vindeca acum capul. Lumina in culorile curcubeului iti vindeca acum capul. Lumina in culorile curcubeului iti vindeca acum capul”.

Vindecarea unei depresii

Sa presupunem ca un prieten drag este deprimat. Orice depresie se datoreaza unui blocaj la nivelul Centrului Mesajelor. Centrul Mesajelor sau chakra inimii este un centru energetic ele marimea unui pumn localizat in centrul pieptului. El reprezinta cheia dezvoltarii spirituale a omului, si indeosebi a comunicarii sale cu Universul.

Vizualizeaza sau imagineaza-ti Centrul Mesajelor din pieptul micutei persoane (prietenul tau) din abdomenul tau. Aplica o tehnica terapeutica puternica acestui Centru al Mesajelor persoanei din abdomen. De pilda, vizualizeaza o lumina aurie stralucitoare care coboara din univers si patrunde in Centrul Mesajelor persoanei respective. In acelasi timp, recita mantra - sahn giu, sahn giu, sahn giu. Asa se pronunta numerele 3 (san) si 9 (jiu) in limba chineza. Cele doua numere stimuleaza vibratia celulara la nivelul pieptului si al abdomenului inferior. Alternativ, poti recita: „Lumina aurie curge in jos. Lumina aurie curge in fos. Lumina aurie curge in jos. Lumina aurie curge in jos”.
Aplica simultan aceste tehnici vindecatoare timp ele cel putin un minut, pentru a vindeca astfel depresia prietenului tau. Ofera-i acestuia cal mai frecvent astfel ele vindecari, caci iesirea dintr-o depresie poate dura mai multa vreme.

Vindecarea unei actiuni a ficatului

Invoca sufletul, mintea si corpul prietenului tau care sufera de o afectiune a ficatului, cum ar fi hepatita. Vizualizeaza-ti prietenul sub forma unei persoane micute in interiorul abdomenului tau. Concentreaza-te sa vindeci aceasta persoana micuta, rostind urmatoarea cerere ele vindecare: „Draga suflet, minte si corp al celei mai stralucitoare adori verzi din univers, te rog sa vii in abdomenul meu si sa patrunzi in ficatul prietenului meu, pentru a dizolva complet blocajele lui la acest nivel”.

Vizualizeaza apoi ficatul micutei persoane stralucind intr-o lumina verde puternica si vindecandu-se. Simultan, recita plin de compasiune: „Stralucitoare lumina verde, vindeca ficatul lui [numele persoanei]. Stralucitoare lumina verde, vindeca ficatul lui [numele persoanei]. Stralucitoare lumina verde, vindeca ficatul lui [numele persoanei]. Stralucitoare lumina verde, vindeca ficatul lui [numele persoanei]“. Daca ai deschis cel de-al treilea ochi, vei vedea cum celulele ficatului persoanei in cauza reactioneaza la aceasta cerere, incepand sa se vindece.

medicina_sufletului_mintii_si_trupului(Fragment din cartea DR. ZHI GANG SHA – “Medicina Sufletului, Mintii si Trupului” ”). Aceasta carte minunata o puteti cumpara de AICI: http://www.librarie.almeea.com/dr-zhi-gang-sha-medicina-sufletului-mintii-si-trupului/

Spatiul si Timpul in Viziunea lui Immanuel Kant

ca din perioada lor incipienta, cele doua moduri de gandire – filosofia si stiinta– s-au aflat in stransa legatura, gandirea speculativa fiind intotdeauna tributara descoperirilor din domeniul stiintelor naturii.
Astfel, chiar Thales , considerat din punct de vedere cronologic, primul filosof european, isi fondeaza teoria care i-a adus acest statut pe o realitate (demonstrata acum experimental) pe care grecii antici au intuit-o cu mai bine de doua milenii si jumatate in urma : primele forme de viata au aparut in apa, aceasta fiind neincetat si una dintre conditiile esentiale vietii. Pe de alta parte, Pitagora si pitagoricii au avut ca punct de plecare in demersul lor metafizic relatiile matematice si armonice , pe care ei insisi le studiau.
Facand un salt in timp, Kant nu ar fi putut sa-si elaboreze sistemul expus in lucrarile sale, daca nu ar fi existat fizica lui Newton ; cu siguranta ca nici marii filosofi ai secolelor XIX-XX (dintre care F. Nietzche, B. Russell , K. Popper, sau chiar J. P. Sartre) nu ar fi putut scrie asa cum au facut-o daca stiinta ar fi fost retrograda. Insa – idee venita chiar din interiorul « doctrinei » , cum s-ar exprima J. G. Fichte – « filosofia ajunge mereu cu un ceas in urma ».
De-a lungul istoriei , filosofia a propus, stiinta a descris, iar filosofia stiintei a explicat fenomenele si conditiile lor de posibilitate. Poate ca raspunsuri la intrebarea « Cum este posibila viata ? » constitue, de asemenea, una dintre preocuparile primordiale ale stiintei si filosofiei. De asemenea, dintre toate ramurile filosofiei, reflectia despre spatiu si timp este cel mai strans legata de natura teoriei fizice.
Ma voi opri, asa cum preconizeaza si titlul eseului , asupra problematicii spatiu-timp, privita din perspectiva filosofului Immanuel Kant.
Primul pas facut spre o filosofie critica a fost « Disertatia Inaugurala » . In aceasta lucrare, Kant expune pentru prima data conceptia sa referitoare la spatiu si timp, conform careia putem avea o cunoastere a priori a spatiului si a timpului numai pentru ca ele sunt forme impuse de propriile noastre minti asupra experientei.
O relatare mult mai vasta se regaseste in « Critica ratiunii pure ». In partea intai a « Teoriei transcendentale a elementelor » , denumita « Estetica transcendentala », Kant expune in prima sectiune conceptiile despre spatiu, pentru ca in cea de-a doua sectiune sa vorbeasca despre timp. Dar, inainte de a relata convingerile filosofului asupra celor doua notiuni, este necesara intelegerea terminologiei folosite de catre autor. De aceea voi trece in vedere, prezentand foarte succint, cateva dintre ideile de baza ale filosofiei kantiene.
« Estetica trancendentala » face referire la cunoasterea senzoriala. Marele merit al lui Kant este, pe linie gnoseologica, acela de a fi separat cu strictete sensibilitatea de intelect, spre deosebire de empiristii senzualisti englezi.
Potrivit lui Kant, Estetica sa reprezinta o izolare a sensibilitatii de intelect. Ea are in acelasi timp si un caracter transcendental, adica desemneaza cunosterea ce se ocupa nu de obiecte, ci de modul in care noi ajungem la cunosterea acestor obiecte, deci o raportare nu la esenta, ci la fenomen. De asemenea, o cunostinta transcendentala tine fie de sensibilitate, fie de intelect.
Rezulta din toate acestea ca transcendentalul e parte a domeniului cunoasterii, deci al subiectivitatii, si nu al obiectivitaii.
Noutatea adusa de filosof acestei conceptii consta in faptul ca transcendentalul presupune un mod de cunoastere a priori, deci inainte de confruntarea subiectului cu obiectul.
Un alt concept specific filosofiei kantiene este intuitia. Acesteia ii este atribuit rolul de a realiza o legatura directa, nemijlocita intre cunoastere si obiectele cunoasterii. Pentru ca aceasta sa isi indeplineasca rolul avem nevoie de un obiect al cunoasterii care sa ne afecteze simtirea indiferent in ce mod.
Intervine aici un nou concept ce isi cere definitia si anume sensibilitatea, sau altfel spus, capacitatea de a primi reprezentari prin modul in care suntem afectati de obiecte. Acest efect pe care obiectul il savarseste asupra sensibilitatii va purta numele de senzatie (obiectul este ceea ce ne produce senzatii).
Prin referirea ei la o anumita senzatie, intuitia capata caracter empiric, iar obiectul nedeterminat al acestei intuitii empirice se numeste fenomen. In calitatea sa de obiect, fenomenul are doua componente: materie-corespunzatoare senzatiei si data a posteriori- si forma-adica modul de organizare a diversitatii senzoriale in cadrul sensibilitatii, data a priori.
Kant considera ca exista reprezentari sau intuitii pure , independente de orice senzatie, altfel spus ca exista forme pure ale sensibilitatii, independente de materie, deci si de prezenta obiectului cunoasterii. Aceste forme pure a priori ale sensibilitatii sunt spatiul si timpul.
Ce este spatiul ? In general, raspunsurile privitoare la aceasta intrebare sunt nemultumitoare (exemplu : o substanta), mergand uneori pana la autoironie : « un nimic cu trei dimensiuni » (Spencer).
Spatiul este un mediu omogen si infinit in care sunt situate obiectele sensibile . El aminteste de una dintre calitatile prime ale substantei si anume intinderea sau extensiunea. Dar, distinctia dintre cele doua dimensiuni este clar evidenta : spatiul are trei dimensiuni, intinderea doar doua ; aceasta din urma este o suprafata, in timp ce spatiul este un volum. Kant considera spatiul ca fapt de intuitie indivizibila, pe cand intuitia corespunde unei suprafete materiale infinit divizibile. Notiunea de spatiu este asadar o notiune cantitativa, care nu poate fi inteleasa pe plan intelectual. Contrar acestuia intinderea este masurabila si se desfasoara cu exactitate prin raportul dintre obiecte.

Faceți căutări pe acest blog

Persoane interesate